Diabetul ar putea fi tratat cu succes cu ajutorul unui tratament care să intervină asupra genei care produce rezistenţa la insulină. Cea mai nouă descoperire în materie de gene implicate în apariţia diabetului este IRS1. Spre deosebire de cele descoperite până acum, aceasta nu influenţează cantitatea de insulină produsă de pancreas, ci felul în care corpul foloseşte acest hormon.

Când gena funcţionează normal, organismul este ferit de rezistenţa la insulină, un simptom ce reprezintă primul pas spre diabetul de tip II, alături de reducerea cantităţii de insulină produsă de pancreas.

Când gena este „defectă", consecinţa este prezenţa unei cantităţi prea mari de glucoză în sânge, care nu mai poate fi transformată în energie, fiindcă organismul nu mai foloseşte eficient acest hormon.

O mutaţie afectează activitatea genei

Cercetătorii au descoperit faptul că vina pentru activitatea proastă a genei IRS1 este o mutaţie care se produce la nivelul unei singure secvenţe a ADN-ului. Interesant este că, deşi modificarea este foarte mică, efectul constă în reducerea activităţii normale a genei cu 40 la sută.

Reglează nivelul glucozei

Gena „rezistenţei" este prima din interiorul celulelor care se activează atunci când începe producţia de insulină. Ea este cea care spune celulelor că glucoza este prezentă în sânge şi că trebuie consumată. Dacă ea este „defectă", întregul proces este perturbat, iar glucoza circulă în sânge fără să fie folosită.

Cum se face tratamentul?

Terapia genică presupune corectarea bagajului genetic, de aceea este nevoie ca genele „corectoare" să pătrundă în ADN-ul celular. Acest lucru se face prin introducerea genelor bune în celulele pacientului, prelevate din sânge şi reinjectate, sau prin intermediul unor virusuri care duc genele în corp.

Premieră în România @N_P