În primul volum „CATHARSIS. EMOŢII, UMOR, RĂS şI PLĂNS“, parte a unei serii concepută în şase volume „Principiile medicinii existenţialiste. Semiotica vieţii banale“, profesorul Jean Askenasy propune o perspectivă inedită de interpretare a vieţii cotidiene la hotarul dintre normal şi patologic. Subiectul este vast, dat fiind faptul că ecuaţia cu atât de multe necunoscute „emoţii, umor, râs şi plâns“ face obiectul medicinii însă are extensii în filosofie, literatură şi artă, amintind de vremurile când „doctorul“ era un adevărat erudit. (...) Poate de aceea, autorul a preferat să-şi subintituleze lucrarea nou-apărută la Editura Viaţa Medicală Românească „semiotică“, ştiinţă care se ocupă cu studiul general al semnelor şi al sistemelor de semne, şi nu Semiologie, disciplină bine cunoscută în Medicină. Este o diferenţă de nuanţă care oferă posibilitatea autorului să navigheze cu eleganţă în mai multe domenii – de la Medicină, cu precădere Neurologie, la aspecte ale vieţii de zi cu zi – într-o lume în care, cum s-a spus, totul este semn. Emoţiile sunt prezentate ca nişte „dascăli“ de la care avem de învăţat nu doar noi cunoştinţe, ci şi o anume ierarhizare a valorilor existenţiale, structurând şi restructurând conştiinţa de sine, mai ales acum când vorbim mult mai mult despre inteligenţa emoţională. Dacă ne însuşim lecţia pe care ne-o dau emoţiile (şi, în acest sens, au fost elaborate mai multe modele), putem nu doar să revizuim o atitudine sau alta, ci să o schimbăm într-o direcţie care să ne reabiliteze în proprii noştri ochi şi în faţa celorlalţi.

Prof. dr. Jean Askenasy consideră emoţia „orice stare însoţită de o senzaţie de dragoste sau ură, de frică sau relaxare, de simpatie sau antipatie, de spaimă sau calm, fiecare dintre ele însoţită de schimbări corporale şi viscerale“, şi care „conduce la anumite comportamente care generează fie acalmia, fie – opusul e