Mult timp, istoricii au taxat drept legendă tradiţia păstrată de cronicile muntene din secolul XVII, inspirate, spuneau ei, de cele moldovene mai vechi.

Cele muntene povesteau că Ţara Românească a fost întemeiată de un anumit „Negru Vodă”, un voievod venit din Ţara Făgăraşului, deci din Ardeal, aflat atunci sub stăpânirea regatului maghiar, care a trecut munţii şi s-a aşezat la Câmplulung, unde şi-a construit o curte domnească, în jurul anului 1290. Însă primele informaţii istorice certe începeau cu Basarab, învingătorul regelui maghiar în celebra luptă cunoscută drept bătălia de la Posada.

Suspiciunea specialiştilor creştea şi deoarece acest lucru ar fi însemnat că atât Moldova, cât şi Ţara Românească, ar fi întemeiate de voievozi veniţi din Ardeal, o similitudine care multora li se părea o invenţie, o imitaţie plăsmuită de cronicarii din Muntenia.

Istoricii se întrebau cum ar fi putut nişte fugari să întemeieze un stat puternic sau de ce statul nu ar fi fost întemeiat de populaţia autohtonă ajunsă la maturitate politică.

Însă istoricul Neagu Djuvara spune că mitul lui Negru Vodă e mult anterior acestor scrieri de cronicari: „Deja în veacul al XVI-lea avem câteva documente bisericeşti în care se pomeneşte de Negru Vodă”.

Negru Vodă, de la fantasmă la personaj istoric

Cu timpul, unii istorici precum Gheorghe Brătianu au argumentat că Negru Vodă nu e doar o „fantasmă”, ci un personaj care a existat cu adevărat. Astfel, el a adus dovezi în favoarea descălecatului, adică a întemeierii unui stat de către un personaj care a venit din altă parte. În cazul nostru, din Ardeal.

Într-adevăr, încă de la jumătatea secolului al XIII-lea, documentele oficiale maghiare amintesc scurgerile de populaţie de la nord de Carpaţi la sud, pe care regele Ungariei încerca să le oprească. „Deja începeau s