Chiar dacă nu au doborât nici indicii bursieri şi nici cursul de schimb, tensiunile din campania electorală şi rezultatul pe muchie de cuţit al alegerilor le-au impus prudenţă businessmenilor. Pe 30 noiembrie 2004, Traian Băsescu, pe atunci candidat intrat cu şansa a doua în turul secund al alegerilor prezidenţiale, a anunţat că se gândeşte să ceară anularea primului tur de scrutin, din cauza numeroaselor fraude raportate. În ultimele zece minute ale şedinţei de tranzacţio

Chiar dacă nu au doborât nici indicii bursieri şi nici cursul de schimb, tensiunile din campania electorală şi rezultatul pe muchie de cuţit al alegerilor le-au impus prudenţă businessmenilor.

Pe 30 noiembrie 2004, Traian Băsescu, pe atunci candidat intrat cu şansa a doua în turul secund al alegerilor prezidenţiale, a anunţat că se gândeşte să ceară anularea primului tur de scrutin, din cauza numeroaselor fraude raportate. În ultimele zece minute ale şedinţei de tranzacţionare din acea zi, valoarea companiilor de pe Bursa din Bucureşti a scăzut cu 65 de milioane de euro, marea majoritate a analiştilor considerând că există o strânsă legătură între declaraţia lui Băsescu şi evoluţia pieţei.

Cinci ani mai târziu, dacă se poate vorbi de o veste bună în tot noianul de scandaluri generate de lupta pentru preşedinţie, aceasta este că investitorii par a fi mult mai imuni la manevrele electorale şi că, în general, economia s-a decuplat destul de mult de politic. Într-o ţară normală, apariţia unor ştiri negative referitoare la activitatea celor mai importanţi oameni ai statului ar fi avut implicaţii directe în mersul burselor, al cursului de schimb sau al tendinţei de cuantificare a riscului asociat cu o asemenea instabilitate a guvernării. În România, însă, economia şi toţi actorii ei privaţi au învăţat să se disocieze de inconştienţa liderilor politici, iar cele mai mari influenţe vi