Cîştigă Geoană şi va fi linişte, vom avea neamţ la guvern şi alte asemena prostioare. Cîştigă Băsescu şi va continua lupta anticorupţie, anticomunism, antirusească şi alte asemenea prostioare. Eu nici nu vreau să mă gîndesc la mahmureala de după.
Luna asta am fost într-o euforie continuă, am rîs, am plîns cu favoriţii, ne-am indignat, am înjurat. Dar recunoaşteţi că a fost bine, ca la un soi de meci de fotbal mai lung.
După asta va veni dezastrul. Marea mahmureală după o beţie gigantică. Vom constata că liniştea şi lupta cu ruşii sau comunistul Iliescu nu ţin de foame. Se vor reconfigura puţin afacerile cu statul, în funcţie de cine cîştigă. Vor fi cîţiva fericiţi şi cam atît.
Dar aş vrea să nu văd bucurie revoluţionară pe străzi, indiferent de învingător, că o să vomit.
Mîine candidează doi. O să iasă unu. Şi el şi oamenii lui o vor duce bine. Restul de vreo 20 de milioane vor începe iar lupta cu morile de vînt. Şi vor începe să se simtă cam rău după ce s-au crezut factori ai marilor schimbări. Începînd de duminică de la 21.00, veţi fi iar uitaţi pentru 3 ani.
Alin Ionescu se joacă de-a citatele în ultimele zile. (Cu ăla cu Biblia m-a lovit:))Ei bine, eu chiar am găsit citatul perfect, ştampila unui om foarte deştept, Fernando Savater. El făcea o paralelă între credinţă şi credulitate, preluînd distincţia de la Orwell. Eu o văd potrivită şi pentru lupta de simulacre electorale:
” Credulităţii îmi este imposibil să-i găsesc un aspect pozitiv. Credulul este mereu dispus să înghită neverosimilul, bizarul, şocantul – sau ceea ce i se pare mai convenabil pentru a-şi alimenta vanitatea ori pentru a-şi păstra privilegiile. Credulii preferă, în orice caz, mai degrabă să accepte lucrurile miraculoase sau violente decît să facă efortul de a verifica şi confirma aspecte mai puţin vizibile ale realităţii. Se cred, de obicei, dotaţi cu multă im
