Infuziile de capital în băncile din România au sporit de patru ori pe fondul creşterii alarmante a creditelor neperformante. Acţionarii străini ai băncilor din România au adus în primele nouă luni majorări ale capitalurilor de 275 de milioane de euro. Este suficient pentru a face faţă valului de restanţe?
Restanţele la credite ale populaţiei şi firmelor au depăşit 1,67 miliarde de euro în octombrie, în creştere cu 150% de la începutul anului. Astfel, ponderea lor a ajuns la 3,56% în totalul creditelor şi continuă să crească.
În această situaţie, băncile sunt constrânse să constituie provizioane, rezerve care să acopere pierderile în cazul nerecuperării acestor credite. Acţionarii trebuie să vină cu aport propriu de capital pentru a menţine nivelul indicatorului de solvabilitate (raportul dintre fondurile proprii şi activele ponderate în funcţie de riscuri).
Banca Naţională impune băncilor comerciale un nivel minim al ratei solvabilităţii de 8%, dar, în contextul încheierii acordului cu FMI, a recomandat un nivel de 10%. La finele lunii septembrie, rata de solvabilitate la nivelul sistemului bancar românesc era de 13,73%.
Consecinţă a testelor de stres
Banca Naţională a României a realizat în primăvară, la cererea Fondului Monetar Internaţional, teste de stres din care reieşea că unele bănci din România au nevoie de majorări ale capitalului pentru a-şi menţine rata solvabilităţii la peste 10% în 2009 şi în 2010. Necesarul de capital la nivelul sistemului s-a ridicat la aproximativ un miliard de euro.
În toamnă au fost realizate noi teste de stres, dar rezultatele lor nu au fost publicate. Reiese că băncile s-au
conformat condiţiilor impuse de BNR, de vreme ce numai acţionarii străini au adus, în primele nouă luni ale anului, un aport propriu de 275,78 milioane de euro, de patru ori mai mult comparativ cu perioada similară din 20