Consilierii preşedintelui Braziliei l-or fi încurajat să-l primească pe liderul iranian, dar foştii camarazi n-ar fi făcut-o. Primirea călduroasă făcută de Lula da Silva dictatorului Ahmadinejad a subminat pretenţiile de lider global ale preşedintelui brazilian, în loc să le întărească.

„Recomandăm o vizită a omologului vostru iranian, Mahmud Ahmadinejad. Primirea acestuia va fi fără îndoială criticată, dar beneficiile vor cântări mai greu decât costurile:

1) Fotografiile în care veţi apărea primindu-l pe preşedintele iranian ar reconfirma lumii că politica noastră internaţională este independentă de a Statelor Unite.

2) Ca un nou actor global, Brazilia poate şi trebuie să-şi asume un rol activ în principalele negocieri ale zilei. Acelea care sunt în desfăşurare între Statele Unite, Europa, China, Rusia şi Iran în legătură cu programul nuclear iranian sunt importante, iar Brazilia nu ar trebui lăsată deoparte. Putem deveni actori-cheie în reducerea fricţiunilor cu Iranul. Putem, de asemenea, să fim mediatori în Orientul Mijlociu. Brazilia este mare, de succes, ne-aliniată şi nu are conflicte de interese în regiune. Dumneavoastră, domnule Preşedinte, aveţi prestigiu.

3) Eforturile Braziliei de a deveni membră a Consiliului de Securitate al ONU ar fi întărite de votul Iranului."

Luptător antidictatură, alături de tiran

Lula a fost de acord şi l-a invitat pe Ahmedinejad, căruia i-a făcut o primire călduroasă. După vizită, a primit o altă scrisoare:

„Dragă Lula. Nu vreau să te deranjez, dar îţi scriu pentru că amândoi ştim ce înseamnă să fi luptat împotriva unor regimuri militare. Am fost foarte trist când te-am văzut îmbrăţişându-l pe preşedintele iranian. Te-ai gândit, vechi prieten, în momentul acela că, dacă astăzi am fi amândoi în Iran şi am face ce am făcut în Brazilia când eram mai tineri - adică să luptăm împotriva d