La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc ultima ediţie din acest an a acţiunii "Marea debarasare". Românii au putut scoate din nou în faţa blocurilor sau a caselor aparate de uz casnic vechi, echipamente informatice cărora le-a trecut vremea sau aparatură de iluminat uzată. ONG-urile care se ocupă de activităţile de colectare spun că în acest an programul a avut rezultate mai slabe, pentru că pe fondul crizei, oamenii renunţă mai greu la aparatele pe care le folosesc de ani buni. Un dosar prilejuit de Conferinţa de la Copenhaga.
La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc ultima ediţie din acest an a acţiunii "Marea debarasare". Românii au putut scoate din nou în faţa blocurilor sau a caselor aparate de uz casnic vechi, echipamente informatice cărora le-a trecut vremea sau aparatură de iluminat uzată.
ONG-urile care se ocupă de activităţile de colectare spun că în acest an programul a avut rezultate mai slabe, pentru că pe fondul crizei, oamenii renunţă mai greu la aparatele pe care le folosesc de ani buni.
Pornit în vara anului 2007, în mandatul ministrului Attilla Korodi, programul "Marea debarasare" i-a ajutat încet-încet pe români să înţeleagă că prin gesturi mărunte pot contribui la o planetă mai curată, mai puţin poluată şi de ce nu la îmbunătăţirea propriei stări de sănătate.
Dacă la început oamenii nu înţelegeau cum de un frigider uzat sau un televizor vechi poate face bine mediului înconjurător, treptat, mulţi dintre ei au început să înţeleagă cum funcţioneaza aceste programe de colectare a deşeurilor, explică Valentin Negoiţă, preşedintele asociaţiei ECOTIC, una dintre cele care se ocupă de strângerea acestor produse.
Conform statisticilor, din martie anul acesta, când ministrul Mediului la acea dată, Nicolae Nermirschi a decis să se continue campania demarată de predecesorul său şi până în iulie, au fost strânse circa 740 ton
