Institutul Cultural Român din Bucureşti găzduieşte în această seară o dezbatere despre Beniamin Fundoianu/ Benjamin Fondane. Figură obişnuită printre artiştii din Parisul anilor ’20-’40, poetul român mort la Auschwitz este aproape necunoscut în România, în ciuda importanţei operei sale.

Institutul Cultural Român continuă acţiunea de recuperare a valorilor pe care istoria mutilantă a secolului XX le-a şters sau estompat. Evenimentul din această seară, intitulat "Benjamin Fondane - un alt existenţialism", cuprinde trei momente: o dezbatere despre originalitatea existenţialismului lui Fondane şi despre editarea operei lui în limba română, lansarea primului număr al revistei "Academia de poezie" şi proiecţia filmului "Super abyssa sedimus", pe texte ale filosofului şi poetului originar din Moldova, realizat de Luiza Palanciuc, asiduu cercetător al operei sale.

La eveniment vor participa Mihai Şora, Luiza Palanciuc şi Radu Bercea. Dezbaterea face parte din programul "Restitutio Benjamin Fondane", dedicat traducerii în limba română a scrierilor semnate de poetul şi filosoful original care a mers pe drumul Iaşi-Bucureşti-Paris-Auschwitz, lăsând în urmă scrieri valoroase, care aşteaptă să fie scoase la lumină în ţara natală.

De la Iaşi la Auschwitz

Născut în 1989 într-o familie de evrei din Iaşi, Beniamin Wechsler a început să publice poeme şi traduceri încă din 1913, luându-şi pseudonimul Fundoianu de la "Fundoaia", localitatea de provenienţă a tatălui său. În 1919, era deja membru al grupării de avangardă de la Bucureşti, împreună cu Marcel Iancu şi Ilarie Voronca. După ce emigrează la Paris în 1923, îşi continuă activitatea avangardistă, scriind poeme în care dezrădăcinarea şi experienţa exilului devin teme constante, mai ales că artistul hotărăşte să se despartă de limba română.

Publică, de asemenea, numeroase eseuri filosofice. Devine o pers