„Noii români” sunt foarte conştincioşi. Basarabeni, sârbi, maghiari, italieni ori alte naţii, care, odată stabiliţi în România, au cerut şi obţinut cetăţenia, au fost printre primii care s-au prezentat în faţa urnelor. Sursa: Adi Pîclişan

Ei consideră că exercitarea dreptului de vot nu este un privilegiu dobândit odată cu depunerea jurământului de credinţă pentru România, ci o obligaţie, dictată de conştiinţă.

O obligaţie venită din responsabilitate

Conform sondajelor din sânul comunităţii basarabenilor cu cetăţenie română, 95 la sută dintre aceştia s-au prezentat la vot, la primul tur al alegerilor prezidenţiale.

„E dreptul meu, odată ce am devenit cetăţean român, după şapte ani petrecuţi în această ţară. Consider că e şi o obligaţie: din momentul primirii cetăţeniei, am anumite responsabilităţi”, spune Octavian Balancov, masterand la Psihologie, la Universitatea de Vest din Timişoara. „Am votat acelaşi preşedinte, pentru că a fost singurul căruia i-a păsat de soarta românilor din afara graniţelor, şi sper să se preocupe şi în continuare”, adaugă el.

Psihiatrul Gabriel Petrovic, sârb de lângă Zrenjanin, a venit în 1991 la studii la Timişoara, iar din 2004 a devenit cetăţean român. E prima dată când votează în România.

„Alegerile prezidenţiale din acest an sunt primele la care votez de când am obţunut cetăţenia română. Îmi fac astfel datoria de cetăţean, chiar dacă nu e obligatoriu, şi sper ca lucrurile să se schimbe în bine. Nu sunt simpatizantul vreunui partid. Cred însă că avem nevoie de o clasă politică sănătoasă, formată, «fair»”, spune psihiatrul. I-a luat patru ani ca să obţină cetăţenia, dar a ales să trăiască aici pentru că a simţit că are perspective mai bune să se afirme în specializarea sa.

"Îmi fac astfel datoria de ceteţăţean, chiar dacă nu e obligatoriu, şi