Bine organizate, acest tip de întâlniri aduc beneficii firmelor. Sunt însă şi situaţii în care „mănâncă” din timpul de muncă.

„Este luni. Îmi iau o cafea şi mă îndrept către sala de şedinţe: o încăpere mare şi luminoasă, care te trezeşte definitiv. Ca de obicei, şeful este deja acolo. La opt fix începe şedinţa. Superiorul ne dă rezultatele ultimului proiect, ne felicită şi ne spune care au fost aspectele ce consideră că ar fi putut fi făcute mai bine. Apoi, ne prezintă următorul proiect şi ne întreabă cum ar trebui să-l realizăm. După 45 de minute de brainstorming, se aleg cele mai bune idei şi se împart responsabilităţile. La 9 şi jumătate se încheie şedinţa, nici un minut mai târziu.”

Aşa povesteşte Andreea Liţă, manager al Departamentului de creaţie al Agency Advertising din Iaşi, companie de publicitate, că se desfăşoară o şedinţă în firma ei.

Angajaţi plictisiţi, semn de ineficienţă

Şedinţele le permit angajaţilor să facă schimb de idei, să-şi cunoască reciproc activităţile şi să participe împreună la luarea deciziilor, motive pentru care acest tip de întâlniri sunt benefice.

„Problemele intervin la modul în care este organizată o astfel de întâlnire. Dacă este bine gândită poate să fie un instrument valoros pentru firmă, dacă nu - ajunge să fie doar o pierdere de timp”, spune Eduard Ezeanu, trainer în organizarea şedinţelor eficiente.

Expertul spune că sunt două metode de a măsura eficienţa unei şedinţe: una formală, care constă în faptul că a început cu nişte obiective clar stabilite, iar la sfârşitul întâlnirii acestea au fost atinse, şi una informală, reprezentată de atitudinea pe care angajaţii o au faţă de şedinţe.

„Dacă, de fiecare dată când se anunţă o şedinţă, se aude «oh, încă una» sau angajaţii au tendinţa să intre în sală cu o atitudine de oameni plictisiţi,