Cursa electorală din România, decisă de doar câteva zeci de mii de voturi, aduce aminte de lupta pentru Statele Unite din anul 2000, când Al Gore pierdea în faţa republicanului Bush în urma unei decizii a Curţii Supreme. După 2000, alte alegeri strânse şi controversate au avut loc în Ucraina (2004) şi Iran (2009).
STATELE UNITE, 2000 - Preşedinte după decizia Curţii Supreme
În anul 2000, Statele Unite îşi aflau preşedintele după o luptă foarte echilibrată între democratul Al Gore şi republicanul George W. Bush. Bătălia finală s-a dat în Florida, unde Bush a primit 25 din cele 27 de voturi posibile ale statului de pe coasta estică, suficiente pentru a câştiga majoritatea de 271 şi mandatul de preşedinte. Al Gore a primit votul a 266 de electori.
Curtea Supremă a statului Florida a ordonat, la 8 decembrie, renumărarea voturilor, iar democraţii au cerut numărarea manuală a voturilor în patru districte, toate socotite favorabile lui Al Gore: Volusia, Palm Beach, Broward şi Miami-Dade.
La numai o zi după decizia din Florida, Curtea Supremă a SUA a anulat decizia de renumărare manuală la nivel de stat, iar, la 12 decembrie, George W. Bush a fost numit al 43-lea preşedinte al Statelor Unite. Justificarea a fost că metoda validată de Curtea din Florida pentru renumărare încălca "Amendamentul 14".
Bush a preluat mandatul de la democratul Bill Clinton, care a ţinut să comenteze decizia: "Bush vs. Gore va rămâne în istorie drept una dintre cele mai proaste decizii ale Curţii Supreme, alături de cazul Dred Scott (n.r. - în 1857, Curtea Supremă a decis ca persoanele cu origine africane aduse în SUA şi ţinute în sclavie, alături de descedenţii lor, nu sunt protejate de Constituţie şi nu pot fi niciodată recunoscute drept cetăţeni americani)".
UCRAINA, 2004 - Revoluţia portocalie a decis votul
