Virusul se multiplică de miliarde de ori în organismul fiecărei persoane infectate. Dar aceste frecvente variaţii, mutaţii de cele mai multe ori nu au consecinţe. Dar este valabil şi în cazul virusului A(H1N1), care a înregistrat o mutaţie detectată în mai multe ţări?
Mutaţia semnalată în Norvegia şi recent în Franţa este situată la nivelul unei gene a virusului A/H1N1, poziţia 222. Această mutaţie a genomului provoacă schimbul la nivelul aminoacizilor: aspartatul este înlocuit cu o glicină, de unde denumirea "D222G". De asemenea, a mai fost descoperit faptul că aspartatul s-a transformat în aspargină, parte a genomului implicată în fabricarea unei hemaglutinine.
Hemaglutinina este o proteină aflată la suprafaţa virusurilor gripale care permite acestora să se fixeze pe celule spre a le infecta. Procesul se numeşte aglutinare. Dacă are loc aglutinarea, membranele virusului şi ale celulei ţintite fuzionează, conţinutul viral pătrunde în celulă şi are loc replicarea virusului.
Această mutaţie a fost detectată în opt ţări. Dar ea nu este nouă, ci semnalată încă din 1918. Potrivit OMS, mutaţia este prezentă în Brazilia, Japonia, Mexic, Ucraina, Statele Unite. La 27 noiembrie, autorităţile sanitare din Franţa au anunţat că au izolat mutaţii virale la doi pacienţi spitalizaţi. La 30 noiembrie, şi autorităţile italiene fac acelaşi anunţ, privitor la un pacient care totuşi s-a vindecat.
Profesorul Sylvie van der Werf, director al Centrului Naţional de Referinţă pentru Virusurile Gripale Regiunea Nord (Institutul Pasteur, Paris), spune că, în premieră, această mutaţie a fost descrisă în analiza suşelor virale circulante în 1918.
Trebuie să reţinem că virusurile gripale sunt într-o continuă modificare. Dar, potrivit studiilor, mutaţia D222G înregistrată la actualul virus H1N1 nu este recentă, fiind detectabilă din a
