Scrisoare deschisa de la un cititor pentru Mircea Diaconu
Domnule Mircea Diaconu,
Numele meu conteaza prea putin, dar ma prezint ca fiind unul din cei mai mari admiratori ai filmului Filantropica. Motivul pentru care scriu aceste randuri acum si nu mai devreme este pentru ca nu vreau sa se creada ca acesta este un mesaj de campanie electorala.
Asa cum spuneam, am devorat filmul lui Nae Caranfil. L-am revazut de cateva ori si l-as revedea cu cea mai mare placere din nou si din nou. Mereu am recomandat "Filantropica" cu caldura, considerandu-l una din cele mai mari capodopere cinematografice. Datorita acestui film in special v-am admirat enorm, va vedeam in alte filme sau la televizor si, desi jucati alte roluri, eu va imaginam tot ca "profu’Ovidiu" - de parca acela ar fi trebuit sa fiti dumneavoastra in realitate.
Vine insa anul 2009, campania electorala. Asa cum un copil afla ca Mos Craciun nu exista, asa va aflu eu adevarata dumneavoastra fata. Vine momentul greu, in care in loc sa il vad pe "profu’Ovidiu", vad un actor nu la fel de bun, distribuit in cea mai proasta regie. V-o spun sincer, ca sfat, ca politica si regia nu sunt pentru dumneavoastra. Ati incercat sa jucati acelasi rol ca si in Filantropica, acel rol al omului cult si trist, nemultumit ca adevarata lui valoare nu poate straluci in mizeria societatii in care traieste.
Un rol facut de un regizor prost lasa insa mai degraba dezgust si amaraciune. Sa promovati idei cum ca aspectul fizic este cel care ar trebui sa ne faca sa votam intr-un anume sens si sa scuipati atat venin in speranta ipotetica a obtinerii Ministerului Culturii, pe mine unul m-au dezgustat. Ma uitam si va vedeam acolo pe scaunul ala, incercand sa va spuneti niste replici pregatite, dar erati surprins cand nu gaseati mereu mediul de exprimare potrivit.
Asteptati moderato