A fost odată ca niciodată... o ţară în care împărat era un minunat povestitor. O ţară în care lumea se împărţea între cele mai dulci amintiri din copilărie şi poveştile cele mai pline de ghiduşii care s-au spus vreodată. E ţara lui Ion Creangă... Cu mulţi ani în urmă, pe când puricele încă se mai potcovea cu nouă oca de fier, "Un bulgăre de humă", unul dintre cele mai frumoase filme biografice ale cinematgrafiei româneşti, s-a rostogolit din lumea cea minunată şi din Moldova lui Creangă înspre noi. Au fost odată câţiva actori şi un regizor, Nicolae Mărgineanu, care pentru noi, copiii mici, i-au făcut pe Creangă şi pe Eminescu şi pe Veronica Micle să trăiască din nou...
Şi un copil, pe nume Marius Manole, peste care între timp s-a aşternut timpul şi care azi e actor al Teatrului Naţional din Bucureşti, îşi aminteşte cum odată, demult, l-a cunoscut şi i-a fost elev lui "Ion Creangă"...
"Eram în clasa a patra şi, într-o zi, în clasă a apărut un domn care ne-a spus: «Se face un film la voi la Iaşi despre Ion Creangă. Cine vrea să pregătească poezie sau ceva, că se dă o audiţie la Clubul copiilor şi şoimilor patriei». Eu eram la club din clasa I. Am ales «La cireşe» al lui Creangă, m-am îmbrăcat cu un costum popular, cu o traistă cu opinci cu tot şi cu şosete de lână.
Am luat audiţia, iar filmările au fost la Iaşi. Jucau Adrian Pintea, Dorel Vişan, Maria Ploae... Mi-aduc aminte că am avut scutire de la şcoală, nu m-am dus la şcoală deloc două săptămâni. Şi am luat bani, a fost primul meu contract cu bani. Ţin minte că din banii ăia am cumpărat frigider, covor persan, deci nu orice fel de covor, şi cred că şi perdele de Paşcani. Am luat 3.000 de lei, care pe vremea aceea însemna ceva...
În şcoala mea a fost depozitul de costume, era sediul central al filmului. De la filmări nu-mi amintesc decât că mă jucam încontinuu cu n
