O meditaţie despre condiţia umană a celui mai tragic dintre marii scriitori contemporani. Pentru „Pastorala americană”, Philip Roth a primit Premiul Pulitzer în 1998, romanul fiind considerat de mulţi capodopera scriitorului.

Această meditaţie despre viaţa personajului principal este emblematică pentru întreaga literatură a lui Philip Roth:

„Un individ aranjat ca un pachet de cărţi pentru un joc ce se va desfăşura altfel decât era de aşteptat. Cum ar fi putut Suedezul să ştie, în toată bunătatea lui atent calibrată, că miza traiului docil era atât de ridicată? Adopţi docilitatea pentru a coborî miza. O soţie superbă. O casă frumoasă. O afacere pe care o administrează cu măiestrie. Îi face faţă cât poate de bine bătrânului său tată. El chiar trăia în versiunea lui de paradis.

Aşa trăiesc oamenii de succes. Sunt buni cetăţeni. Se simt norocoşi. Sunt recunoscători. Dumnezeu le zâmbeşte. Dacă apar probleme, se adaptează. Şi apoi totul se schimbă şi devine imposibil. Nimeni nu mai are parte de îngăduinţă, de nicăieri. Şi atunci cine se mai poate adapta. Iată aici un om nepregătit pentru o turnură proastă în viaţă şi cu atât mai puţin pentru imposibil. Dar cine e pregătit pentru imposibilul ce urmează să se întâmple? Cine e pregătit pentru tragedie şi pentru incomprehensibilitatea suferinţei? Nimeni.

Tragedia omului nepregătit pentru tragedie - iată tragedia fiecărui om... Până atunci nu avusese niciodată ocazia să se întrebe: «De ce sunt lucrurile aşa cum sunt?». De ce să se mai ostenească de vreme ce lucrurile fuseseră întotdeauna perfecte? De ce sunt lucrurile aşa cum sunt? Întrebare fără răspuns - iar până atunci el fusese atât de norocos, încât nici măcar nu ştiuse că există o asemenea întrebare."

Atentat la idealism

Scriitorul Nathan Zuckerman (cel care apare într-o lungă serie de romane ale lui Roth, dintre care la noi s-au tradus