- Diverse - nr. 434 / 8 Decembrie, 2009 In perioada sistemului economic centralizat, intreprinderile industriale, comerciale, de transport, cooperativele agricole si cele mestesugaresti, cat si alte categorii de activitati cu un numar mai mare de salariati, se ingrijeau intr-o anumita masura de conditiile de trai ale salariatilor. Printre aceste griji, se numara si functionarea unei "cantine muncitoresti", unde salariatii sa poata servi o masa buna, la preturi accesibile. O cantina de acest gen nu era destinata exclusiv salariatilor intreprinderii ce patrona cantina. Orice persoana isi putea cumpara un bon de masa, sa serveasca masa de pranz. Unele dintre acestea au facut un pas inainte si si-au facut "gospodarii anexe", in care isi produceau singuri carnea si legumele. Sa ne amintim de cateva asemenea cantine: a Cooperatiei Mestesugaresti, a TCM-ului, a ICSAP-ului (comertului), a Fabricii de Zahar, a CFR-ului _ dar care mai exista si functioneaza _, a IMATEX-ului, a Metalotehnicii, a Electromuresului, a IPL "23 August", si lista poate continua, dar ne rezumam doar la aceste cateva exemplificari. Pe langa cantine, tot ele, intreprinderile importante, aveau si "camine de nefamilisti", pe langa apartamentele repartizate salariatilor, de regula, casatoriti. A fost o perioada in care nimeni nu-si facea nopti albe din pricina grijii platii facturilor de intretinere, avea unde sa locuiasca decent, cu confortul minim necesar asigurat, si unde sa serveasca o masa de pranz, comparabila cu cea de la oricare restaurant, daca dorea, la pret minim. Fara a pune in discutie cauzele si procedura de metamorfozare a celor descrise in cele de mai sus, sa vedem ce avem acum din toate acestea. Cateva din intreprinderile amintite mai fumega timid, pana la ultima lor suflare, cand li se va pune crucea la capataiul activitatilor si al ruinelor. Caminele de nefamilisti au devenit apartament