- Politic - nr. 434 / 8 Decembrie, 2009 Ceea ce ne-a oferit campania electorala in al doilea tur de scrutin pentru alegerea presedintelui tarii nu are nimic in comun cu atributiile care revin primului om in stat, asa cum sunt ele inscrise in cartea de capatai a tarii, Constitutia Romaniei. Capitolul II, cu referire la Presedintele tarii, respectiv articolul 80, aliniatul 1, care se refera la rolul presedintelui, prevede "Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii." Atat, si nimic mai mult. Ca atributii, acestea se refera, in aceeasi Constitutie, doar la unele restranse, cu trimitere la domeniul politicii externe, apararii tarii, in calitatea pe care o are, anume "presedintele este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii". Presedintele tarii mai are ca atributii desemnarea premierului, semnarea unor tratate si documente care privesc acordurile internationale ale Romaniei cu alte tari, confera decoratii si titluri de onoare, acorda gratierea individuala si… cam atat. Stai si te intrebi, atunci de unde pana unde sloganuri populiste revarsate peste tot, cu trimitere la asigurarea locurilor de munca pentru populatie, la sustinerea unei noi legi a pensiilor, la medicamente mai ieftine, la asigurarea unei locuinte tinerilor, si lista este cat se poate de lunga, promisiuni care nu fac obiectul activitatii unui presedinte, aceste obiective fiind ale altor institutii ale statului, desi el reprezinta intregul popor. Pana la urma, toate aceste promisiuni nu pot fi contabilizate decat la capitolul sarcini pentru legislativ si executiv venite de la primul om in stat. Presedintele nu are atributii in asemenea domenii. El nu poate fi membru al niciunui partid politic, pentru ca, in final, el trebuie sa reprezinte t