Dan Condurache (57 de ani), care joacă rolul lui Iorgu Vulturesco în telenovela „Aniela“ de la Acasă TV, explică de ce actoria a fost mereu o prioritate în viaţa sa. Actorul spune că îi place să călăuzească telespectatorii prin „casa ororilor domnului Vulturesco“.

„Adevărul“: Cum au evoluat lucrurile în cariera şi în viaţa dumneavoastră în ultimii ani, de când sunteţi implicat în proiectele de Acasă?

Dan Condurache: „Cariera" sună pretenţios, chiar sofisticat, în ziua de azi. Întâmplări ale ultimului an şi jumătate, da, au fost. Şi, poate e greu de crezut, reamintiri. Proiectele de la Acasă mi-au amintit responsabilitatea faţă de ceilalţi, o altă angajare la efort, o zonă de creativitate lucidă, permanentă, chiar încăpăţânată, fete şi băieţi foarte frumoşi, toţi entuziaşti.

Cred că am mai spus, sunt un băiat politicos şi ceva mai harnic, dar asta m-a ajutat să asist smerit la prestaţiile de excepţie ale geniului Gheorghe Dinică, ale altui geniu, Marin Moraru, ale lui Gheorghe Visu, ale doamnei Carmen Tănase. Am fost complice cu regizori tineri ca Iura Luncaşu, Alex Fotea, Larry Maronese. Avem ce ne povesti, coabităm cu graţie şi avem chiar motive de ceartă (de ce nu?) profesională. Toate lucrurile pe lumea asta au un sfârşit, dar ce-am îngropat împreună cu ei n-o să-mi poată lua nimeni. E mult, e puţin, nu mai contează, a fost o călătorie colectivă pentru un exerciţiu individual de stil.

Care a fost cea mai mare surpriză pe care v-a rezervat-o până acum rolul lui Iorgu Vulturesco?

Voluptatea jocului cu demonii lăuntrici e o zbatere amăgitoare între extaz şi agonie, mai ales atunci când, dintr-un egoism atroce, se pierde speranţa şi credinţa în Dumnezeu. Pactul faustian face din Iorgu Vulturesco „il comandante della morte". Iubirea, spunea Voltaire, e cel mai puternic sentiment, dar şi cel mai periculos. Întâlnirea târzie a lui Iorgu