O bucovineancă domiciliată în Craiova a trăit momente dramatice în timpul celui de-al doilea Război Mondial, când se afla în Strehaia. Bătrâna povesteşte că, pe când era elevă în clasele primare, a ţinut piept militarilor ruşi şi chiar s-a năpusit asupra unuia, ca să-i smulgă pistolul din mână.

Felicia Ceahoreanu (78 de ani) este printre puţinii curajoşi care au opus rezistenţă dominaţiei comuniste în România. La doar 11 ani, bucovineanca a avut puterea să îmbrâncească un soldat băut, care ameninţa viaţa mamei sale.

Bătrâna, din Cernăuţi, are o poveste ruptă parcă dintr-un film. A părăsit Bucovina când armata rusă făcea ravagii peste graniţă şi ameninţa să îşi extindă influenţa. Îşi aminteşte când a luat drumul României, într-o căruţă trasă de boi. „Aveam şapte ani şi mă jucam cu fraţii mei. Dintr-o dată, mama ne-a zis să sărim în căruţă şi să ne prefacem că mergem la muncă, să nu-şi dea seama ruşii că vrem să fugim. Ne-am furişat sub ochii lor. Aşa am ajuns în Iaşi, apoi la Bucureşti, unde ne-am cazat într-un internat. Era groaznic şi aici. Legionarii baricadau străzile, în cămăşi verzi cu pistoale, şi cântau «Noi suntem echipa morţii, ori învingem, ori murim»”, mărturiseşte pensionara. Viaţa din Bucureşti, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, a fost practic un coşmar. „Când a venit rebeliunea legionară, stăteam înghesuiţi pe patul din odaie şi nu scoteam un sunet. Ascultam cum afară oamenii se împuşcau între ei. Se zbârlea părul pe noi. Înăuntru nu se auzea musca. Părinţii ne-au interzis să mergem la şcoală, ca să nu ni se întâmple ceva rău”, vorbeşte bucovineanca.

A fugit de comunişti cu bocceluţele

Când nu a mai putut îndura atmosfera din ţară, familia Ceahoreanu a hotărât să se întoarcă în oraşul de peste Prut. Aşa a şi făcut. Cei cinci membri au rămas în Cernăuţi trei ani, până când vremurile grele