Belgradul trebuie să aleagă între izolare şi apropierea de Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană. După ce Muntenegru va adera la NATO, Serbia va fi înconjurată, cu excepţia Bosniei-Herţegovina, de ţări membre ale Alianţei sau ale UE.

Statul care în 1999 era bombardat de NATO ar putea fi curând „împins" să devină parte a Alianţei. Miniştrii de Externe ai statelor membre NATO au decis, în cadrul reuniunii din 4 decembrie, de la Bruxelles, să acorde Muntenegrului MAP-ul (Membership Action Plan), ultima etapă înainte de aderare, iar Bosnia-Herţegovina a primit „un MAP condiţionat", după cum s-a exprimat în termeni diplomatici ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner.

„Dacă luăm în considerare istoria agitată a Balcanilor, nu cred că proiectul nostru de integrare europeană va fi îndeplinit atâta vreme cât nu vom vedea toate ţările din Balcanii de Vest integrate în UE şi în NATO", declarase cu puţin timp înainte de această reuniune secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, în cursul unei vizitate efectuate în cele două ţări.

În acest context, Serbia are de ales între a fi încercuită şi izolată sau a se alătura instituţiilor euro-atlantice, se arată într-o analiză a Stratfor.

„Bătălia" pentru port

Potrivit analizei Stratfor, portul Bar reprezintă "cheia" interesului NATO pentru Muntenegru, o ţară cu 700.000 de locuitori şi cu numai 2.500 de militari, cunoscută mai degrabă pentru potenţialul turistic. De acest port este interesată şi Serbia.

După ce Muntenegru a decis să se desprindă de Serbia, în 2006, în urma unui referendum, sârbii nu mai au ieşire la Marea Adriatică. La sfârşitul lunii octombrie, ministrul Infrastructurii, Milutin Mrkonjici, îndemna companiile sârbe să participe la licitaţia privind privatizarea a 54% din acţiunile companiei de stat care administrează portul.

Discurs pentru naţionalişti @