„Încă de pe atunci vulpea era vânătorul“, romanul scriitoarei Herta Müller, laureată anul acesta cu Premiul Nobel pentru literatură, s-a bucurat de un mare succes în rândul cititorilor care au trecut pe la Gaudeamus. Hărţuită constant de Securitate, Herta Müller a povestit despre clipele prin care a trecut cât timp a trăit în România comunistă în cărţile sale, premiate şi traduse în peste 20 de limbi.
„O blană de vulpe în apartamentul profesoarei Adina devine un simbol al ameninţărilor unei Securităţi omniprezente pe când regimul începe deja să se clatine. În imagini expresive şi de o frumuseţe înfricoşătoare, Herta Müller reconstituie panorama crudă şi înspăimântătoare a dictaturii şi a unei societăţi distruse până la rădăcină (...) «Încă de pe atunci vulpea era vânătorul» este probabil cartea cea mai românească a acestei mari autoare de limbă germană", a declarat Ernest Wichner, scriitor de limba germană, traducător şi critic literar.
Publicat în 1992 în limba germană cu titlul „Der Fuchs war damals schon der Jäger", romanul „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul" a apărut trei ani mai târziu şi în limba română la Editura Univers. În traducerea Norei Iuga, Humanitas Fiction a reeditat în 2009 acest volum (la preţul de 25 de lei), care a devenit „cea mai râvnită carte" de la Gaudeamus.
Un vis urât
Herta Müller s-a născut la 17 iulie 1953, la Niţchidorf, lângă Timişoara, într-o familie de şvabi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, tatăl scriitoarei a luptat pe frontul de Vest, în armata Waffen-SS. La sfârşitul războiului, el a fost luat prizonier de englezi, în Olanda. Scriitoarea a studiat limba germană şi literatura română la Universitatea din Timişoara, între anii 1973-1976.
A fost perioada când a intrat în rândul tinerilor autori de limbă germană, Aktionsgruppe Banat, care s-au opus vehement lui Ceauşescu şi au militat pentr
