Politica de bună vecinătate interesează mai puţin Moscova, la fel ca şi Parteneriatul estic.
Radoslaw Sikorski, şeful diplomaţiei poloneze, a abordat deja subiectul cu omologul său rus Serghei Lavrov. Apelul polono-lituanian în acest sens e pregătit.
Polonia şi Rusia au semnat deja un acord privind dezenclavizarea lagunei de pe Vistula (ce avea intrarea blocată de Rusia din 2006). Ce s-ar câştiga dacă regiunea Kaliningrad nu va mai fi o enclavă? În primul rând dinamizarea comerţului şi a economiei locale. Există, însă, şi un aspect geopolitic important: transformarea unei zone de insecuritate, unde ruşii ameninţă cu regularitate că vor instala rachete îndreptate spre Polonia, într-o zonă de cooperare.
„Potrivit legislaţiei europene, această zonă nu poate depăşi 30 de kilometri. Am descoperit astfel că prea puţin din teritoriul enclavei Kaliningrad ar fi exclus din această zonă de mic trafic frontalier", explică viceministrul de Externe Andrzej Kremer.
Dacă totul va merge bine, locuitorii Kaliningradului vor putea trece frontiera Uniunii Europene (cea cu Polonia şi Lituania) fără vize. Când a fost limpede că Polonia şi Lituania vor adera la UE, Rusia a vrut să transforme enclava Kaliningrad într-un Hong Kong în inima Uniunii. Intenţia nu s-a concretizat. Apoi, Moscova a cerut un „culoar" de legătură între Kaliningrad şi Rusia. Faptul a provocat o violentă reacţie atât în Polonia, cât şi în Lituania, deoarece propunerea ruşilor semăna prea mult cu cererea lui Hitler din 1939.
Rusia îşi păstrează însă reticenţa în privinţa acestei iniţiative. Politica de bună vecinătate interesează mai puţin Moscova, la fel ca şi Parteneriatul estic. Ruşii au dorit întotdeauna să stabilească relaţii speciale cu UE. Aşa că, deşi proiectul privind Kaliningrad pare să se înscrie pe calea cea bună, ruşii s-ar putea retrage în ultima clipă.
Cum va reacţiona
