Comercianţii români şi-au dezvoltat afacerile pe datorie. O dată cu acutizarea crizei economice şi scăderea vânzărilor, ei s-au văzut puşi în situaţia de a solicita declararea falimentului. Totuşi, creşterea economică a României se va baza pe consum, susţinut prin credite externe. Sursa: Bogdan Brylynski
Pentru a porni o afacere în domeniul comercial, antreprenorii trebuie să investească masiv în stocuri şi unităţile de desfacere, sursa finanţării fiind creditele bancare. De asemenea, o bună parte din marfă a fost a achiziţionată prin credite comerciale. De aceea, cea mai mare parte a lanţurilor de magazine aflate în insolvenţă sunt proprietatea unor oameni de afaceri români.
De cealaltă parte, deşi ar putea să îşi mute sediile şi să treacă la concedieri, jucătorii internaţionali vor continua să deruleze afaceri pe piaţa românească, potrivit estimărilor făcute reprezentanţii pieţei de retail în cadrul unui seminar organizat de Mediafax.
Primii care au avut de suferit sunt retailerii din domeniul nealimentar, cum sunt Ultra Pro Computers sau Leonardo. De asemenea, mai multe firme cer intrarea în insolvenţă a casei de modă româneşti Tina R.
Alţi retaileri, cum sunt PIC, Spar, Trident şi Ivet Comprod, proprietarul lanţului Ethos, au cerut intrarea în insolvenţă.
Consumul, motorul creşterii
Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, este de părere că economia românească se va dezvolta ca urmare a creşterii consumului, acesta urmând să fie alimentat prin credite externe. Potrivit economistului şef al ING, Nicolaie Chidesciuc, “trebuie să ne obişnuim, şi în anii următori, cu deficite de cont curent”, deoarece atât consumul, cât şi investiţiile pot reporni motorul creşterii economice în perioada următoare.
Din cauza creşterii volumului creditelor neperformante, băncile se vor con