Ultima întâlnire a miniştrilor de Finanţe din UE a reconfirmat decizia din iunie a.c. de a înainta cu formarea unor instituţii de reglementare şi supraveghere a pieţelor financiare la nivelul Uniunii. S-a decis ca nu mai târziu de începutul lui 2011 să înceapă să funcţioneze Consiliul European pentru Risc Sistemic (ECSR), care să se ocupe de supravegherea macroprudenţială a pieţelor financiare din Uniune.
Totodată se va merge înainte cu constituirea unor autorităţi specializate care să judece situaţia pe pieţe specifice: cea bancară, cea a asigurărilor şi cea a hârtiilor de valoare. ECSR va fi în strânsă legătură cu Banca Centrală Europeană BNCE, care va oferi suport logistic şi informaţia necesară. O mare dispută, care va continua, este în ce măsură aceste organisme vor căpăta atribuţii de reglementare şi supraveghere care să precumpănească, dacă este cazul, asupra celor la nivel naţional.
Fapt este că, în ultimă instanţă, povara unor eşecuri în lumea financiară, care au impact de natură bugetară, sunt suportate de plătitorii de taxe naţionali. Adică, nu bugetul Uniunii este cel chemat să acopere pierderi ale unor instituţii financiare private, iar dacă se întâmplă aşa ceva aceasta are loc într-un mod indirect, mai puţin vizibil. Nerezolvarea acestei mari chestiuni fiscale, în condiţiile pieţelor comune din Uniune, este piedica esenţială în formarea unui sistem de reglementare şi supraveghere cu forţă la nivel european.
De altfel, criza economică de acum a demonstrat că, deşi efectele de contagiune sunt foarte puternice, guvernele naţionale sunt cele care sunt chemate să stăvilească iureşul turbulenţelor.
Dar mai este un aspect care merită să fie subliniat şi pe care am avut posibilitatea să îl evoc într-o intervenţie în Parlamentul European în toamna lui 2008. Armonizarea legislaţiei în UE în domeniul pieţelor financi
