Armonizarea Romaniei O zicere post-electorala a lui Sever Voinescu, purtator de cuvant al lui Traian Basescu in perioada campaniei electorale pentru prezidentiale tocmai incheiate, mi-a confirmat ceea ce credeam ca ar trebui sa fie proiectul principal al urmatorului mandat de presedinte al Romaniei. S-a referit Voinescu, folosind vorbe putin cam mari pentru politica neaosa, la faptul ca, intr-un al doilea mandat, presedintele ar trebui sa devina constient de sansa care i s-a oferit pentru a ramane in istorie. Nu stiu daca "presedintele unei nopti de iarna", Mircea Geoana, ar fi putut sa se incadreze in aceasta postura, din varii motive, fie si pentru simplul ca s-ar fi aflat la primul mandat. Dupa cum n-am de unde sa stiu daca Traian Basescu, proaspat reales, va putea sa o faca, desi se afla la un al doilea mandat. In orice caz, nu acesta este proiectul la care ma astept sa fie pus in practica, in calitate de simplu cetatean al acestei tari, de catre presedintele legitim. De altfel, am incetat de mult sa am expectante supradimensionate, motivate sentimental sau ideologic, de la politicieni fara de sentimente si fara de ideologie. Am insa asteptarea perfect motivata rational ca presedintele Romaniei, in acest caz, din nou, Traian Basescu, sa realizeze proiectul armonizarii Romaniei. Asta ar insemna ca, asa cum se intampla prin locurile civilizate, diferentierile dintre cetatenii Romaniei pe baza de optiuni politice si electorale, de studii si venituri, de mediul de rezidenta, de sex, de religie sau de loc de munca sa ramana, cum e si firesc, doar niste categorii sociologice. Sa nu mai fie vehiculate retoric, de catre "analisti" cu scoala la seral ori de catre politruci inconstienti cu scopul de a marca diferente intre "supraoameni" si "suboameni", dintre "elite" si "mase", pentru a nu mai continua sa ne plasam, retoric si la nivelul mentalului colectiv, in plin