În 2002, în cinematografele clujene debuta prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF). Mai mulţi tineri entuziaşti, coordonaţi de regizorul Tudor Giurgiu, au realizat imposibilul: organizarea unui festival de film de ţinută în România pentru lung-metraje.
Ceea ce s-a întâmplat în urmă cu şapte ani avea să-i ofere Clujului o nouă trăsătură, cea de capitală a cinema-ului românesc. Prima ediţie a TIFF, desfăşurată în perioada 3-9 iunie 2002, a luat prin surprindere clujenii, dar şi împătimiţii veniţi din alte oraşe ale ţării, nu prin filmele sale, majoritatea în premieră naţională, ci prin organizarea foarte bine pusă la punct.
Cotidianul central „România liberă” sublinia, pe atunci, faptul că „nişte tineri motivaţi (coordonaţi de Tudor Giurgiu) pot pune pe picioare un mare festival, că pot contacta personalităţi şi le pot convinge să vină în România, că pot convinge sponsori, că pot astfel încropi un buget care să le permită, totuşi, să alcătuiască un program foarte atractiv de filme”.
„Ideea mi-a venit simplu, pentru că un astfel de festival nu exista la acea vreme în România. Şi pentru că întreg climatul cinematografic la acea vreme era extrem de bolnav şi corupt. M-am gândit că e important să construiesc ceva nou şi care să dureze în timp. Un festival ar fi fost nu doar un cadou către publicul cinefil, ci mai ales o ocazie importantă pentru cineaştii români de relaţionare, de prezentare a ultimelor filme, de expunere europeană şi nu numai”, a povestit Tudor Giurgiu, fondatorul TIFF.
„Mă mândresc cu faptul că am iniţiat de la zero o construcţie care acum îmi pare deja o instituţie în sine, e cunoscută peste tot în Europa şi în lume, iar Clujul a reuşit să capete o identitate şi dimensiune culturală pe care nu o avea în 2002”, a mai spus acesta.
Nu au avut bani pentru biletul starului din Beverly Hills
În o
