Candidatul la Preşedinţia României, Crin Antonescu, formula înaintea turului I al alegerilor câteva întrebări foarte pertinente privind vizita secretă la Moscova a competitorului său de la acea vreme, Mircea Geoană.

"Ceea ce doresc eu să aflu şi are dreptul şi opinia publică să afle de la domnul Geoană este ceea ce v-am spus: scopul, conţinutul şi rezultatul acestei vizite, în ce măsură opţiuni privitoare la interese strategice ale României au fost angajate de un om care candidează la Preşedinţia României", se arăta îngrijorat, pe bună dreptate, preşedintele PNL.

Cum politica generează alianţe de compromis, Mircea Geoană a scăpat apoi de răspunsul pe care era necesar să îl dea. Dacă Crin Antonescu nu a mai fost atât de interesat să afle răspunsul, românii sensibili la subiectul "Rusia" au reacţionat aşa cum au putut, prin vot. Este vorba în primul rând despre moldovenii de dincolo de Prut şi despre Diaspora românească răspândită cu precădere în Occident. Un politician precum este liderul PNL trebuia să anticipeze "slăbiciunea" aliatului său împotriva lui Traian Băsescu şi să forţeze clarificarea situaţiei.

Este de netrecut cu vederea că al doilea om în stat, preşedintele Senatului, şi-a aranjat vizite secrete în Federaţia Rusă, aşa cum a făcut-o în aprilie, şi în preajma unor şedinţe ale CSAT, în care atunci era membru. Iar firavele lămuriri prin care Mircea Geoană a spus că astfel normaliza relaţiile României cu Moscova nu ţin, şi un diplomat cu o carieră ca domnia-sa ştie acest lucru. Mircea Geoană ştie că surse occidentale, NATO şi UE, i-ar fi putut fixa prezenţa într-o vizită secretă în capitala Federaţiei Ruse şi ar fi putut cere explicaţii României la cel mai înalt nivel.

Prin gestul său, Mircea Geoană a putut pune în dificultate întregul aparat diplomatic şi politico-militar al ţării. Un fost diplomat precum preşe