- Comentariu - nr. 436 / 10 Decembrie, 2009 De ce, aproape niciodata, produsele romanesti (exceptand, poate, cele agricole) nu au putut concura cu cele din tarile dezvoltate? La fel, inflatia noastra cu a lor; balantele lor de plati cu cele ale noastre si, pe cale de consecinta, standardul lor de viata, in raport cu al nostru? Specialistii in materie ne ofera, invariabil, aproape acelasi raspuns la intrebarile de mai sus: lipsa eficientei. Am produs mult (mai ales, inainte de '89), dar cu costuri mari. La noi, adeseori, s-a incurajat indolenta (vorba sloganului: "Timpul trece, leafa vine…"), dar si prejudecata nenorocita ca "Merge si asa!". Adica, sa lucreze in doru' lelii. Urmarea: in Romania se producea extrem de scump, in conditiile in care piata muncii este extrem de ieftina. De aceea _ apreciaza aceiasi specialisti _ intreprinderile romanesti nici nu se pot gandi sa plateasca salarii lunare, ca in Europa de Vest, iar forta de munca sa nu poate fi cumparata decat cu cel mult (in medie) 300-400 de euro pe luna. Oare, va mai "Merge si asa!" multa vreme? G.G. - Comentariu - nr. 436 / 10 Decembrie, 2009 De ce, aproape niciodata, produsele romanesti (exceptand, poate, cele agricole) nu au putut concura cu cele din tarile dezvoltate? La fel, inflatia noastra cu a lor; balantele lor de plati cu cele ale noastre si, pe cale de consecinta, standardul lor de viata, in raport cu al nostru? Specialistii in materie ne ofera, invariabil, aproape acelasi raspuns la intrebarile de mai sus: lipsa eficientei. Am produs mult (mai ales, inainte de '89), dar cu costuri mari. La noi, adeseori, s-a incurajat indolenta (vorba sloganului: "Timpul trece, leafa vine…"), dar si prejudecata nenorocita ca "Merge si asa!". Adica, sa lucreze in doru' lelii. Urmarea: in Romania se producea extrem de scump, in conditiile in care piata muncii este extrem de ieftina. De aceea _ apreciaza aceia