Incepand de acum patru ani, Comisia Europeana decidea sa aloce fonduri consistente pentru incurajarea, in toate tarile comunitare, a initierii unui sistem legal care sa incurajeze aparitia avertizorilor de integritate, functionari publici care denunta ilegalitati sau abuzuri comise in structurile in care lucreaza. Desi, formal, s-au intreprins demersuri pentru protejarea celor care fac astfel de denunturi, in practica s-a vazut ca acest sistem nu functioneaza. Un cadru legal bun, fara transpunere in realitate
Asociatia Transparency International a facut recent public rezultatul unui studiu in care se urmareste aplicarea punctuala a legislatiei privind protectia avertizorilor de integritate, in zece state europene supuse monitorizarii : Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Romania si Slovacia.
Astfel, potrivit rezultatelor acestui studiu, majoritatea celor zece state europene incluse in monitorizare nu beneficiaza de legi corespunzatoare pentru protejarea avertizorilor de integritate. Sunt foarte putini oameni care isi asuma riscul de a face denunturi in aceste state comunitare, iar "temerarii" care incearca sa traga semnale de alarma cu privire la nereguli sau abuzuri sesizate la nivelul institutiilor publice se confrunta cu eventuale sanctiuni pentru semnalizarea incalcarii legii, inclusiv a faptelor de coruptie.
In multe din aceste state se constata o atitudine ambivalenta ori chiar negativa fata de avertizorii de integritate.
Transpareny International da o bila alba Romaniei, pe motiv ca a adoptat o legislatie menita sa protejeze, formal, avertizorii de integritate. Cu toate acestea, conform studiului T.I., numarul de cazuri de avertizare in interes public din Romania este inca redus, ceea ce se datoreaza in mare masura contextului socio-cultural. Monitorizarea Transparency International arata ca in
