Deocamdata, singura oferta a PNL pentru Romania este discursul auto-victimizant si diabolizarea lui Traian Basescu. Pentru a deveni un partid puternic, PNL are nevoie de mult mai mult. Sindromul cetatii asediate este consubstantial culturii politice din interiorul Partidului National Liberal a ultimilor ani. Dupa izbucnirea conflictului cu presedintele Traian Basescu si ruperea unei parti din partid in favoarea unui nou proiect politic, liberalii au fost tinuti uniti de ideea ca Basescu incearca distrugerea PNL. Cit fundament exista in aceasta spaima nimeni nu mai stie, pentru ca intre timp s-a transformat in mit nechestionabil si in „idee primita" larg impartasita. Ca Basescu a fost belicos cu PNL si nervos din cauza rezistentei liderilor liberali la citeva din ideile sale este cit se poate de adevarat. Dar si PNL a fost belicos cu Basescu si a preferat sa se alieze cu adversarul traditional al dreptei pentru a se mentine la guvernare si a-si proteja interesele. Daca punem lucrurile in balanta, motive de suparare exista in ambele tabere. Si totusi, doar in PNL exista aceasta psihoza escatologica. Se prea poate ca mai multi lideri ai PNL sa fi adunat, din experienta politica proprie, file la cazuistica incriminatoare si, ca urmare, se socotesc indreptatiti sa fie sceptici fata de PD-L si Basescu. Si totusi, din afara, nu este foarte clar, dincolo de competitia politica si ideologica dintre PNL si PD-L, care este dosarul complet al acestei teribile suparari si victimizari a liberalilor. S-ar putea ca aceasta mirare exprimata aici sa fie primita cu pufnituri in PNL. Avind avantajul exterioritatii, ii invit insa pe liberali sa reviziteze acest mit al „incompatibilitatii" cu Traian Basescu si sa-l rationalizeze. Competitia liberalilor cu PD-L este dublata de o aversiune explicita si virulenta fata de Traian Basescu. Originile ei se gasesc in confruntarea dintre Traian Ba