Tot mai multe administraţii locale se implică în proiecte de energie regenerabilă menite fie să le asigure necesarul propriu, fie să le suplimenteze veniturile la buget. Sau, de ce nu, ambele. Comuna Mărişel, din Apuseni, nu are mai mult de 1.600 de locuitori. Are, în schimb, planuri mari: un parc eolian cu 18 turbine, ce urmează să fie ridicat de compania italiană Ramina Eol pe un teren de o sută de hectare. În schimbul acestui lot, administraţia locală va primi 11% din energia
Tot mai multe administraţii locale se implică în proiecte de energie regenerabilă menite fie să le asigure necesarul propriu, fie să le suplimenteze veniturile la buget. Sau, de ce nu, ambele.
Comuna Mărişel, din Apuseni, nu are mai mult de 1.600 de locuitori. Are, în schimb, planuri mari: un parc eolian cu 18 turbine, ce urmează să fie ridicat de compania italiană Ramina Eol pe un teren de o sută de hectare. În schimbul acestui lot, administraţia locală va primi 11% din energia produsă sau echivalentul în bani. „Noi am optat pentru bani, consumul energetic al comunei fiind redus, şi, dacă se va materializa, acest proiect ne va aduce, anual, opt miliarde de lei la bugetul comunei. Deocamdată, au terminat realizarea studiului de vânt şi aşteptăm rezultatele. Pentru noi ar fi extraordinar“, declară primarul comunei, Traian Mariş.
Fie că e vorba de oraşe medii, fie de cele mici, accesul relativ facil la fondurile europene din programele operaţionale regionale a încurajat administraţiile locale să facă paşi în direcţia eficientizării energetice. Câteva dintre aceste proiecte sunt foarte uşor de implementat: este, în general, cazul iluminatului stradal (exemple în acest sens sunt Ploieştiul şi Timişoara), unde dureri de cap nu dă decât obţinerea fondurilor necesare achiziţionării panourilor (în contextul în care administraţia nu contribuie, în general, decât cu 2% la totalul
