Nicu Costinescu este primul dintre vatmanii care au oprit tramvaiele în Piaţa Maria din Timişoara la începutul Revoluţiei. Timişoreanul îşi aminteşte liniştea de dinainte de furtună, dar şi haosul care a cuprins oraşul de pe Bega în decembrie 1989, imediat după începerea Revoluţiei.

Nicu Costinescu avea doar 22 de ani în 1989, terminase armata şi lucra ca vatman. De câteva săptămâni, în dreptul bisericii din Staţia Maria observase doi poliţişti într-o Dacie verde care urcau uneori în tramvai şi făceau un tur pentru a se încălzi. Când i-a întrebat ce păzesc, cei doi au răspuns că e vorba despre o bibliotecă, dar vatmanul a auzit zvonuri cum că de fapt cei doi îl urmăreau pe Laszlo Tokes. „Cu toţii ştiam că lui Tokes i se pregăteşte ceva, că vor să îl mute din oraş, oamenii care veneau de la lucru după-amiaza se strângeau în grupuri de şase-opt şi mergeau la Tokes, stăteau în faţa casei să-l păzească", a povestit Nicu.

Începutul sfârşitului

Fără să vrea, istoria l-a transformat pe vatman în omul potrivit la momentul potrivit, deşi spune că pe atunci nu îşi închipuia că Ceauşescu ar putea fi dat jos. „Într-o seară, când am ajuns din nou la Staţia Maria, am oprit tramvaiul şi am stat puţin mai mult decât de obicei, se strânseseră oamenii şi eram curios. În urma mea, şi alte tramvaie s-au oprit, oamenii s-au dat jos să vadă ce se întâmplă şi aşa s-a creat o adevărată busculadă acolo, în Maria. Toată lumea s-a înghesuit, cineva a spart un geam, s-au strigat lozinci şi oamenii au înţeles că ceva urma să se producă", şi-a amintit vatmanul.

Bântuit de amintirile Revoluţiei

Tramvaiele continuau să traverseze Timişoara, dar oraşul pe care îl străbăteau era devastat, vitrinele erau sparte, cărţile din librării ardeau la colţuri de străzi iar fotografiile cu Ceauşescu pluteau pe Bega. „Când s-a tras în faţa Catedralei îmi amintesc că am văzut sânge pe