Performanţele învăţământului academic sunt puse la îndoială şi de către studenţi, şi de către angajatori. Autoritatea responsabilă, ARACIS, s-a achitat doar formal de obligaţia de a asigura calitatea sistemului. Raţiunea pentru care, în 2006, s-a creat Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) încă nu este clară. După atâţia ani, conducerea ARACIS continuă să reînnoiască aceleaşi promisiuni cu privire la evaluarea progra

Performanţele învăţământului academic sunt puse la îndoială şi de către studenţi, şi de către angajatori. Autoritatea responsabilă, ARACIS, s-a achitat doar formal de obligaţia de a asigura calitatea sistemului.

Raţiunea pentru care, în 2006, s-a creat Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) încă nu este clară. După atâţia ani, conducerea ARACIS continuă să reînnoiască aceleaşi promisiuni cu privire la evaluarea programelor de studii şi clasificarea instituţiilor de învăţământ superior. Recent, preşedintele Consiliului ARACIS, Ioan Curtu, a avansat un nou termen de evaluare a facultăţilor: toamna anului 2010. Dacă vor fi bani!

Deşi legea obligă Agenţia ca, la fiecare trei ani, să efectueze analize de sistem asupra calităţii învăţământului superior din România, singurul studiu este cel finalizat recent de Mott MacDonald din Marea Britanie şi Educaţia 2000+ din România. Rezultatele înregistrate în cele patru domenii de studii supuse cercetării - Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei, Drept, Inginerie Mecanică, Ştiinţele Comunicării – nu sunt onorante pentru eforturile pe care ar fi trebuit să le depună ARACIS pentru instituirea calităţii. 36% dintre absolvenţii chestionaţi în cadrul proiectului „Adaptarea activă a educaţiei univeristare la cerinţele pieţei muncii“ afirmă că „diploma este utilă doar pentru că îmi permite să obţin un loc de muncă mai uşor“, 10%