Ţările baltice riscă să intre într-o a doua criză economică generată de probleme financiare, dacă guvernele Letonei, Lituaniei şi Estoniei nu reuşesc să impună măsuri adecvate de austeritate prin care să sprijine cursurile de schimb reglementate în raport cu euro, potrivit BCE, citată de Bloomberg. Letonia, Lituania şi Estonia au suferit o depresiune economică mai severă decât celelalte state membre ale Uniunii Europene, deoarece stabilirea unor cursuri de schimb prea redus
Ţările baltice riscă să intre într-o a doua criză economică generată de probleme financiare, dacă guvernele Letonei, Lituaniei şi Estoniei nu reuşesc să impună măsuri adecvate de austeritate prin care să sprijine cursurile de schimb reglementate în raport cu euro, potrivit BCE, citată de Bloomberg.
Letonia, Lituania şi Estonia au suferit o depresiune economică mai severă decât celelalte state membre ale Uniunii Europene, deoarece stabilirea unor cursuri de schimb prea reduse, în intervaluri prea restrânse, prea devreme în ciclul de convergenţă la euro a condus la baloane spceulative, scrie Banca Centrală Europeană (BCE), într-un document confidenţial obţinut de Bloomberg, datat 17 noiembrie şi pregătit pentru o întâlnire a comitetului economic şi financiar al UE.
Intervalurile restrânse ale cursurilor de schimb au generat presiuni suplimentare asupra politicii fiscale, care trebuie adaptată astfel pentru a asigura o predispoziţie redusă a economiilor la dezechilibre majore, potrivit documentului.
Scăderi anualizate ale PIB de până la 20%
În absenţa măsurilor fiscale dure, "este posibil ca autorităţile din statele baltice să nu poată preveni o nouă emergenţă a dezechilibrelor macroeconomice şi o repetare a ciclului boom-bust (de la creştere economică puternică la recesiune abruptă)", consideră BCE.
Aderarea la UE a celor trei ţări, în anul 2004, a declanşat o ex
