Poate suna ilar, dar o victorie cu Norvegia , ne-ar fi fost mai degraba obstacol in drumul spre medalie, la mondialele de handbal. Nu din jocul rezultatelor, ci din jocul slabiciunilor de mentalitate, care ni s-a dovedit opozabil de fiecare data cand am crezut prea mult si am obtinut prea putin.
Ieri am intalnit o Norvegie pe care am crezut-o accesibila, dar care ne-a condus aproape cap-coada pe parcursul unui meci superb. Am avut o poarta senzationala. Nu cred ca am vazut vreodata un portar roman sa scoata atat cat a scos ieri Paula Radulescu. Cristina Neag a fost si ea un lider curajos in teren si a dovedit ca are un poignee potrivit de cantat la violoncel. Fin si viguros. Insa am am avut slabiciuni exact unde altadata erau punctele noastre tari. Jocul pe pivoti si pe extreme nu a functionat. Nordicele au aglomerat pe centru si au blocat-o perfect pe Ionela Galca, in timp ce extremele ne pica una cate una. Elisei, Balint, Maier si acum Puscasu sau chiar Varzaru l-au albit pe Voina in ultimele luni, saptamani , zile si ore. Asadar nu cu contratacul le-am pus dificultati “brazilniecelor” cu mingea mica.
Daca Gatu are dreptate cand spune ca “acest meci se va rejuca in finala”, infrangerea ne pica potrivit. Spania, China si Coreea de Sud ar trebui sa ne aduca undeva in grupa semifinala, de unde teoretic le-am putea intalni pe ursoaicele lui Trefilov in meciul de accedere in finala, dar e inca mult pana departe.
Poate suna ilar, dar o victorie cu Norvegia , ne-ar fi fost mai degraba obstacol in drumul spre medalie, la mondialele de handbal. Nu din jocul rezultatelor, ci din jocul slabiciunilor de mentalitate, care ni s-a dovedit opozabil de fiecare data cand am crezut prea mult si am obtinut prea putin.
Ieri am intalnit o Norvegie pe care am crezut-o accesibila, dar care ne-a condus aproape cap-coada pe parcursul unui meci superb. Am avut o