» Un roman din doi spune ca nu poate economisi niciodata, iar un roman din trei pune deoparte mai putin de 300 de lei, adica mai putin de 80 de euro pe luna. Daca punem constatarile din sondajul Metro Media Transilvania in relatie cu creditarea, de exemplu, putem ajunge usor la concluzia ca, pentru majoritatea romanilor creditele, in special cele pe card la care dobanda e mai piperata, sunt poveri greu de dus. De aceea, decizia de a lua un imprumut, mai ales daca suma e marisoara, trebuie clar insotita de o analiza a propriului comportament financiar.
Am intalnit printre cunostinte si amici doua tipuri de aspiranti la credite: unii spun ca doar cand se imprumuta pot economisi pentru ca au cu adevarat o motivatie: obligatia ratelor. Altii, dimpotriva, afirma ca te poti gandi la un imprumut doar daca stii ca poti economisi. Sa luam situatiile pe rand.
De la inceput ar trebui facuta distinctia intre cei care pot pune bani deoparte, pentru ca balanta venituri–cheltuieli are lunar excedent, si cei care traiesc, cum se spune, de la o leafa la alta sau nici macar venitul lunar nu le ajunge. Cei din urma ies din calcul in ce priveste economisirea si mi-e greu sa cred ca pot gasi o banca dispusa sa le acorde bani cu imprumut. Unii rostogolesc datorii de zeci sau cateva sute de lei ori sunt veritabile cazuri sociale.
Intre acestia si cei care castiga semnificativ peste cheltuielile unui roman obisnuit (in mai toate cercetarile acestia sunt doar cateva procente) se afla cei care in sondaje raspund ca au un trai decent. De aici si dintre cei cu surplus se pot recruta cel mai des clientii de credit carduri, imprumuturi de nevoi personale ori imprumuturi ipotecare. Dupa cum aratam mai sus, unii considera povara creditului cel mai bun "stimulent" pentru economisire. "Daca n-as avea creditul, as cheltui banii de rata pe cine stie ce prostii", e o ex
