A început cursul de limba japoneză acum 33 de ani la Universitatea Cultural Ştiinţifică Bucureşti, împreună cu 88 de cursanţi de vârste diferite, care s-au tot rărit pe parcursul lunilor până a rămas să-l încheie singură în 1979. De atunci japoneza a devenit o constantă în viaţa Angelei Hondru. De la cursul de limbă a ajuns la civilizaţia japoneză tradiţională, la artele şi literatura japoneză. Timp în care a continuat să predea limba engleză într-o şcoală generală, iar simultan s-a încumetat să predea şi limba japoneză.
Anul 1989 îi aduce şansa de a face mai mult: iniţiază şi reuşeşte să fie înfiinţate cursuri de limba japoneză la Şcoala generală nr. 79, o clasă cu studiul intensiv al limbii japoneze la Liceul "Ion Creangă" (acum Colegiu) din Bucureşti, studiul japonezei ca limbă străină la Universitatea Hyperion. Elaborează lucrări didactice: cursuri de limbă japoneză, ghid practic de limbă, se aventurează în prezentarea culturii şi a literaturii japoneze. În total 11 titluri care compun instrumente minime de lucru.
Între timp îşi susţine doctoratul (cu o teză despre ceremonialul nupţial şi ritualul funerar în literatura română şi literatura japoneză) şi urcă treptele ierarhiei universitare. O preocupă tot mai insistent folclorul, cel japonez şi cel românesc, efect al unui interes pe care i l-a insuflat Ovidiu Bârlea, unchi şi model, într-o cercetare tot mai bogată pe măsură ce se adânceşte.
Mai multe stagii de perfecţionare în Japonia la Tokyo, la Universitatea Hirosaki şi la Universitatea de Limbi Străine din Osaka îi oferă prilejul să pătrundă în tradiţia niponă, să cunoască ritualuri şi ceremonialuri. De aici se nasc conferinţele şi articolele ştiinţifice apărute în publicaţii academice din România şi din Japonia, reflectând fascinaţia faţă de dansul sacru (căluşul şi kagura) şi mai ales o splendidă carte Festivalu
