Sibianca Carmen Stoica lucrează de zece ani în Biblioteca Universitară a armatei şi în ultimii doi ani are grijă de cele peste 120 de mii de volume din poziţia de şef.

Carmen Stoica exprimă bunătate şi căldură sufletească, dar arată prin orice gest multă putere şi tărie de caracter. De doi ani este şef la Biblioteca Universitară a Academiei Forţelor Terestre Sibiu, loc în care munceşte de un deceniu. „Biblioteconomia a fost un concurs de împrejurări. Faptul că mi-a plăcut să citesc de când mă ştiu – tata a fost cel care mi-a deschis de mică apetitul pentru lectură – şi poate o părere „idealizată” despre ceea ce înseamnă o bibliotecă m-au făcut să dau în 1999 un concurs pentru ocuparea unui post de bibliotecar în Academie. Atunci tocmai intrasem în şomaj după 12 ani de muncă în aceeaşi întreprindere. Dar rezultatul a fost unul fericit, pentru că m-am angajat în Academie, unde sunt şi acum“, povesteşte Carmen Stoica.

Adoră clasicii ruşi

Asigură conducerea bibliotecii, răspunde de organizarea şi funcţionarea acesteia, coordoneză activitatea din sectoare, întocmeşte raportul anual de activitate, strategia de dezvoltare a bibliotecii, statistici şi informări şi îndatoririle sale continuă pe alte cinci rânduri. Lui Carmen cel mai mult însă îi place că munca sa presupune contactul cu oamenii. „Satisfacţia cea mai mare este că lucrez cu oameni de diferite vârste şi diferite categorii, de la studenţi la cadre militare, majoritatea oameni formidabili“, explică Carmen Stoica. Când are timp citeşte tot, de la clasicii ruşi la contemporanii americani, de la romane la teatru. Nu şi poezie. „Şi să nu mă întrebaţi de ce nu citesc poezie că nu ştiu. Dar trebuie să recunosc că n-am mai citit de mult o carte bună. Ceva «lectură de vacanţă», uşoara şi fără prea multă concentrare. Cărţile mele preferate sunt romanele lui Agârbiceanu şi ale lui P.D. James iar «Podur