Cum decizia Curţii Constituţionale mai întîrzie, iar pe piaţă au apărut nişte declaraţii, stupefiante prin mojicia lor, privind nu ştiu ce activitate particulară a unuia dintre candidaţi, cred că se potriveşte postarea de faţă – personajul este, la un moment dat, într-o postură asemănătoare, dar măcar el nu candidează la nimic! Este povestirea ce dă titlul volumul din 2006, din care am mai publicat.

Pentru Cătălin Elisei, acum brav şef de agenţie de asigurări, în amintirea anilor de frenezie radiofonică

„Bună seara, dragii mei, eu sînt bineînţeles şi vă urez bun venit la o nouă ediţie a emisiunii Punct ochit, punct lovit, ca de obicei, la Radio Hit! În oraş, rulează săptămîna aceasta filmul despre Doors, aşa că astăzi vom vorbi despre Jim Morrison, cîntăreţul, revoltatul, poetul, despre Morrison şi despre Doors. Azi, fără muzică la cerere, fără dedicaţii muzicale, fără telefoane. Am adus cu mine, aici, toate CD-urile mele cu Morrison, adică chiar toate! Încă o dată, Jim Morrison, poet american, cum scrie pe piatra de mormînt din cimitirul său parizian, şi astăzi nu vom asculta decît asta. Am adus, de asemenea, două ediţii din poeziile lui Morrison, una cumpărată în toamna lui *90 de la Paris, în engleză şi, desigur, franceză, şi cea apărută acum doi ani la Ploieşti, în engleză şi română. Vom vorbi despre Morrison, voi recita din Morrison, vom asculta Morrison. O să vedeţi că e mai bun decît tot rap-ul şi tot hip-hopul pe care le ascultaţi voi astăzi, crezînd că e vorba tot despre muzică… Veţi vedea că, dacă amiralii fac războaie, fiii amiralilor fac uneori poezie revoltată şi o muzică superbă. Dincolo de minunatele texte, dincolo chiar de excepţionala muzică, fiţi atenţi la vocea atît de melacolică, infinit de tristă, deşi gravă, virilă, a lui Morr