Francezii, englezii, polonezii, japonezii - toti se straduiesc din greu sa-i pronunte numele. Dar e un neajuns minor pe linga bucuria de a-l avea la ei in teatre. Pentru ca Silviu Purcarete reuseste invariabil o performanta greu de egalat in teatru: sa-i lase pe toti fara replica. Daca nu l-ati vazut pana acum in interviuri, este pentru ca nu vrea: nu-i place. Bucurati-va deci de o ocazie rarisima si ridicati-va palaria in fata regizorului Silviu Purcarete.
Dupa reprezentatia "Faust" la Festivalul de la Edinburgh, multi spectatori declarau precum cronicarul lui The Observer: "Mi-as vinde sufletul sa mai vad acest Faust o data! S-ar putea nu o sa mai am parte in viata aceasta de un spectacol mai impresionant, mai teatral."
E greu sa nu fii uluit de punerea in scena Faust de la Festivalul International de Teatru Edinburgh. (BBC) Cu siguranta te lasa cu gura cascata. Regizorul e un talent autentic si are flerul sa creeze tablouri care marcheaza (The Independent).
Ai zice ca toti criticii si-au scris cronicile cu dictionarul de epitete in fata si ca oamenii au vazut cel putin o bucata de Rai, desi ies din Iadul imaginat de Silviu Purcarete. Regizorul roman a dus anul acesta la importantul Festival de teatru de la Edinburgh versiunea lui despre Faust si lumea a iesit euforica, si rasa, si plansa, buimaca, exuberanta. Sedusa.
"Fiecare priveste si intelege cam ce vrea, spune cu modestie Silviu Purcarete. Sigur ca am premeditat ca spectatorul sa fie emotionat si sa rada, dar cand, cum, in ce doze, nu. Totdeauna te gandesti la un spectator, cand produci o opera teatrala sau cinematografica, o faci pentru oameni. Nu exista o tehnica de declansare a unor emotii sau reactii foarte precise. Au fost si cazuri nefericite, sa nu va inchipuiti ca chestia asta cu aplauzele e absoluta. Mai esti si huiduit uneori. Ceea ce face farmecul profesiei."
Iar
