De la etajul 11 al Ministerului Agriculturii din Chişinău poţi vedea multe dintre clădirile şi pieţele în care s-a "scris" istoria anului 1989 la dreapta Prutului. Evenimentele istorice se percep însă altfel de aici, de sus, mai ales din biroul actualului deputat şi membru în Biroul Permanent al Partidului Comunist din Republica Moldova, Vladimir Ţurcan.
În urmă cu 20 de ani, era şef al Comisiei juridice a Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM). Crede şi acum că cererile basarabenilor de oficializare a limbii române au declanşat conflictul cu transnistrenii. Mai crede că în anii '80, Gorbaciov, prin glasnost şi perestroika, a "deschis cutia Pandorei". Apreciază modelul politic-economic chinez ca un succes. Vorbeşte patru limbi străine: rusa, franceza, germana şi... româna. Căci limba maternă este pentru el, după cum spune, moldoveneasca.
INTERESANTUL AN 1989
Despre cariera lui Vladimir Ţurcan am aflat mai multe de pe Wikipedia, decât din spusele sale. S-a născut la
14 octombrie 1954, în oraşul Slobozia, aproape de Tiraspol. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Stat "Mihail V. Lomonosov" din Moscova (1976). A fost angajat apoi ca inspector în cadrul Procuraturii RSS Moldoveneşti (1976-1982). A obţinut apoi demnitatea de procuror în oraşul Râbniţa. În structura Partidului Comunist din RSSM a fost cooptat pentru formaţia sa de jurist.
A fost director-adjunct al corpurilor administrative ale Comitetului Central al PC din RSSM şi şef al Comitetului Juridic permanent al RSSM. Mai puţin volubil când este vorba despre cariera sa, Vladimir Ţurcan îşi dezleagă limba când îşi aminteşte despre anul 1989.
"An foarte interesant, în sensul acela că era o perioadă foarte complicată, foarte încordată în RSSM, perioadă când era culmea
