Aflat la Bucureşti, premierul Vlad Filat i-a îndemnat pe tinerii basarabeni să facă aici carte bună şi să revină acasă bine pregătiţi. Este un apel logic, însă nu e primul de acest fel, deoarece l-am mai auzit şi de la foştii demnitari de stat.

Dar de ce nu au prea răspuns până acum la aceste imbolduri patriotice tinerii basarabeni care învaţă sau lucrează în România? Motivele de suprafaţă ar fi mai multe - perspectivele mai bune de muncă bine remunerată în România, avantajele paşaportului românesc pentru deplasare în spaţiul european, ostilitatea guvernărilor agro-comuniste faţă de copiii basarabeni care au absolvit o facultate în România, deprinderea fetelor şi băieţilor cu un alt fel de societate şi un alt stil de viaţă.

Aşadar, cu ce sau prin ce ar putea să-i convingă premierul Filat pe tinerii şcoliţi în România ca să revină în Republica Moldova? Este vorba despre atractivitatea unui proiect naţional care trebuie să fie elaborat de urgenţă şi care ar putea să se axeze pe următoarele repere:

1. În situaţia în care actuala forţă de muncă este grav afectată de îmbătrânirea excesivă a populaţiei şi de dispariţia segmentului calitativ sau de degradarea continuă a acestui segment din cauza restrângerii sferelor de activitate pentru care a fost pregătit, guvernul are o şansă unică de a realiza o revoluţie industrială modernă fără a provoca victime însă cu beneficiarii scontaţi - tinerii bine şcoliţi.

Republica Moldova nu are nicio şansă să-şi revină din punct de vedere economic dacă se va baza şi în continuare pe vechile clişee economice care constau în aplicarea perfuziilor financiare unor ramuri tradiţionale, tradiţionaliste sau, pur şi simplu, anacronice.

Unica investiţie care va conta pentru următorii 10-15 ani va fi cea făcută într-o altfel de industrie, într-o altfel de tehnologie şi într-o altfel de forţă de muncă. Este riscant? Nu e