Rezultatul foarte strans al alegerilor de duminica trecuta putea avea doua efecte: fie radicalizarea taberei invinse, fie un efort colectiv de intelepciune pentru depasirea crisparii electorale. Se pare ca, cel putin deocamdata, suntem blocati in prima varianta.
Prioritatea zero a momentului este alcatuirea guvernului. PD-L poate, teoretic, guverna minoritar, impreuna cu UDMR, minoritati si independenti, dar solutia e proasta pentru ca un cabinet fara sustinere este unul slab, iar Romania are nevoie de masuri forte in perioada care vine.
Dinspre cei care ar putea participa la acest efort, adica liberalii, se aud doua tipuri de raspuns: fie pun conditii maximale fara indeplinirea carora nici macar nu sunt dispusi sa negocieze, de exemplu "noi dam premierul", fie recomanda guvernarea minoritara pentru ca democrat-liberalii, in frunte cu Traian Basescu, sa-si rupa gatul. Mai multa iresponsabilitate e greu de imaginat: daca la alegeri a murit capra noastra, acum sa moara si a voastra.
Dar capra lasata sa moara in curtea PD-L se numeste Romania. Gatul si l-ar rupe, in ipoteza unui esec, nu doar un partid, ci noi toti, sufocati de criza, deficit, blocaje si chiar incapacitate de plata. "Lasa sa se convinga cum au votat" se aud unele voci. Adica 5 milioane de romani trebuie pedepsiti aspru de invinsii alegerilor, adica, culmea ironiei, exact de cei care se cereau votati in numele concordiei, al linistii, al reconcilierii si al altui mod de a face politica.
Crin Antonescu zice ca-i consecvent in refuzul de a colabora cu PD-L. Ar fi fost consecvent daca proiectul Iohannis n-ar fi deja istorie. Lupta neabatuta in numele unui proiect coerent se numeste, intr-adevar consecventa, insa cramponarea de ura obsesiva impotriva unui om, care s-a intamplat sa fie preferat de popor, indiferent cat de mic a fost avantajul, nu este justificata
