Cele mai valoroase documente din Arhiva oraşului Bistriţa sunt depozitate de 62 de ani la Cluj. Cercetorii din Cluj cred că ar putea fi restituite fotocopiile documentelor, însă că valoarea inestimabilă a arhivei necesită păstrarea ei într-un centru universitar

Arhiva Bistriţei, care include tone de documente, scrisori şi mărturii oficiale din secolele XIII-XIX, adică însăşi memoria scrisă a oraşului, poate fi studiată de cercetători doar în Cluj. Tonele de documente de o valoare greu de estimat au părăsit oraşul în 1945, odată cu retragerea soldaţilor germani. Atunci arhiva împachetată a Bistriţei, alături de cea a Văii Someşului, a pornit în exod alături de etnicii saşi la ordinul Comandamentului German. Arhiva a ajuns însă doar în Ungaria, unde a zăcut depozitată până în anul 1947, când a fost repatriată în România, ca urmare a negocierilor de pace, explică Ioan Mureşan, şeful Direcţiei Arhivelor Statului din Bistriţa-Năsăud. La întoarcere însă, a ajuns la Cluj, centrul raional al Bistriţei şi acolo a rămas chiar şi după reoorganizarea administrativă din 1968 şi înfiinţarea judeţului Bistriţa-Năsăud. „După ce s-a înfiinţat judeţul s-a spus că Bistriţa nu are un spaţiu corespunzător de depozitare şi dată fiind valoarea mare a arhivei, considerate drept una dintre cele mai valoroase din ţară, nu poate fi mutată. După ce în anii 80-90 s-a amenajat arhiva în noua clădire, acest argument nu a mai avut substanţă", explică istoricul Gheorghe Marinescu, fostul director al Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

"Ne îngrijim de ea ca de cel mai preţios bun"

Pentru fiecare document pe care trebuie să-l studieze din secolele XIII-IX cercetătorii şi istoricii din Bistriţa bat drumul Clujului. „Este destul de dificil şi avem acelaşi statut cu oricine trece pragul Arhivelor din Cluj", explică Ioan Mureşan, şeful Arhivelor Statului Bistriţa-Năsăud. De ce