Celebru pentru Muzeul icoanelor pe sticlă, satul Sibiel, din judeţul Sibiu, trăieşte clipe de nelinişte spirituală. Fiu al satului Sibiel, părintele Ioan Muntean a luat calea Sibiului, la 54 de ani. Sătenii acuză camarila primarului că ar sta în spatele deciziei, iar primarul acuză preotul de conspiraţie.

Timp de câteva secole, Sibielul a fost localitate de graniţă cu Imperiul Austro-Ungar. Din această „fatalitate" istorică a derivat un naţionalism, un conservatorism şi o strânsă legătură cu biserica mult mai adâncă decât în alte zone ale ţării.

Pentru ei, portul naţional românesc şi mersul regulat la slujbe religioase sunt lucruri ţinute cu sfinţenie de sute de ani. De aceea, problema bisericii nu este o chestiune pe care să o trateze cu nepăsare. Aşa se explică mica răscoală a sătenilor la aflarea veştii că preotul lor, Ioan Muntean, va urma să oficieze la oraş, în Sibiu.

Neştiutele cărări ale Domnului

De la 1noiembrie 2009, de când preotul Ioan Muntean a plecat să oficieze la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" din Sibiu, locuitorii din Sibiel parcă au luat foc.

S-au strâns cu mic, cu mare pe la porţi, s-au sfătuit, s-au îndârjit şi s-au îndreptat în cete spre biserică, legându-i uşa şi porţile cu şapte rânduri de lanţuri, semn că nu acceptă alt preot în afară de popa Muntean. Dialogul purtat între reprezentanţii Mitropoliei Sibiului sosiţi în localitate şi săteni a fost unul al surzilor.

Într-o primă instanţă, nimeni nu a cedat. Mitropolia afirmă că nu se pot negocia regulamentul şi ordinea interioară în numirea unui preot, sătenii o ţin sus şi tare că îşi vor popa înapoi.

Mitropolia spune că preotul însuşi a cerut plecarea de la biserica din localitate, sătenii răspund că, dimpotrivă, a fost forţat să plece de către primar, fiul acestuia şi un grup de acoliţi ai edilului, cu care acesta are diverse afaceri şi