E dur, instinctiv, visceral, patimas. Jacques Audiard i-a dat in „Un Prophète” rolul unui tanar care descopera intr-un penitenciar francez, printre luptele dintre bandele corsicane si cele magrebiene, calea spre salvarea personala. Un rol greu, de care tanarul de extractie algeriana se achita cu nervul unui mic De Niro. Rolul nu i-a adus francezului Tahar Rahim Premiul de interpretare la Cannes (unde filmul a luat Marele Premiu al Juriului), dar i-a adus, in 12 decembrie, titlul de „Actor European al Anului”, prin votul celor peste 2000 de membri ai Academiei Europene de Film.
- Cum ti-a explicat Jacques Audiard rolul lui Malik?
Mi-a spus atatea lucruri incat sunt incapabil sa reproduc unul singur. Pregatirea rolului a fost o munca de zi cu zi, desfasurata inaintea filmarilor, in timpul filmarilor si chiar si dupa. Am vorbit mult cu Jacques despre personaj, ne-am consultat mult pentru a-i da directia cuvenita, ca sa aflam cine era, de unde venea, ca sa-i dam, cum sa spun, o latura "independenta".
- Ce a fost mai greu de lucrat: secventele foarte fizice, violente, sau ceva mult mai intim, legat de psihologia personajului?
Totul a fost foarte dificil. Filmarile au tinut patru luni, zi de zi. Daca e sa ma refer insa doar la jocul meu, voi spune ca cel mai greu mi-a fost la inceputul filmului, cand eu si Jacques ne-am caznit mult sa construim acest personaj speriat, rasucit si salbatic. Am tras mult pana sa reusesc sa-i redau interiorul.
- Ati filmat cronologic?
Nu, dar a fost mai bine asa pentru ca la sfarsitul filmarilor as fi fost incapabil sa torn inceputul filmului. Toata aceasta aventura, care corespunde celei mai mari parti a filmului ( reprezentand un an petrecut de erou in inchisoare), a presupus mai mult o schimbare fizica din partea mea - eram tuns, apoi parul imi crestea, si il tundeam din nou la final -, da
