Lemnul stratificat este cea mai modernă soluţie, dar are un preţ de minimum trei ori mai mare faţă de cea din lemn clasic sau policlorură de vinil. În funcţie de materialul ales pentru profil, o fereastră poate deveni mai bine izolantă decât zidul sau se poate transforma într-un punct de atracţie din punct de vedere estetic.
Dacă pe vremea bunicilor noştri singura variantă de a izola ferestrele era burduşirea pervazului cu pături, în prezent locuinţa poate fi transformată într-un spaţiu aproape perfect etanş cu ajutorul diverselor tipuri de profile termoizolante.
Cel mai cunoscut este PVC-ul, policlorura de vinil - un material plastic, produs din resursele naturale de ţiţei sau gaz natural şi sare.
Lemnul - ieftin, dar neizolant
„PVC-ul asigură o izolare termică foarte bună datorită structurii pluricamerale a profilului, a sistemului de garnituri şi a geamului, dar şi o izolare fonică foarte bună, de aproximativ 38 decibeli, prin utilizarea de geamuri termoizolante", explică Iulian Şerban, director general Izoterma Construct.
Tâmplăria PVC este mult mai eficientă din punct de vedere al izolării termice decât lemnul clasic. Coeficientul de transfer termic, în funcţie de profil, este cuprins între 0,85 şi 1,6 waţi pe metru pătrat kelvin faţă de 4-4,5 W waţi pe metru pătrat kelvin la lemnul clasic.
„Este potrivit pentru orice stil architectonic: se pot realiza ferestre şi uşi în diferite forme neregulate, astfel încât pot fi folosite atât pentru renovări cât şi pentru construcţii noi", spune Adin Tabacu, director vânzări Rehau România.
Ca în cazul oricărui material, există însă şi dezavantaje. La profilele albe, în funcţie de calitatea materialului, există tendinţa de a se îngălbeni în timp datorită acţiunii unor factori poluanţi din atmosferă. Profilele din PVC au rezistenţă mică la impact.
„Nu în ultimul rând, exist
