Dupa monopolul de stat, impus in anii socialismului, economia romaneasca tinde sa devina tinta unui alt tip de monopol, caracteristic economiei de piata, monopolurile private. Daca in primii ani de dupa Revolutie aceste situatii pareau de domeniul fantasticului, in prezent, deja autoritatile de resort ale statului confirma existenta unor corporatii sau a unor oameni de afaceri care gandesc la modul "macro" posibilitatea instituirii unor situatii de monopol, care sa elimine concurenta si sa le creasca in mod substantial profiturile. Fie ca e vorba de piata cerealelor, de sectorul imobiliar sau de comert, vestul tarii nu a fost nici el scutit de tentativele de instituire a unor situatii de monopol. Razboaie comerciale in sectoare-cheie
Potrivit Consiliului Concurentei, vestul tarii nu a fost deloc ocolit, in ultimii ani, de incercarile unor grupuri de afaceri de a crea si mentine situatii de monopol, cu consumatori captivi, care sunt nevoiti sa plateasca nejustificat de mult pentru anumite bunuri sau servicii, pentru simplul motiv ca nu exista nici concurenta si, deci, nici oferte alternative.
De asemenea, o alta forma de monopol, existent si in zona de vest a tarii, presupune existenta mai multor furnizori de servicii sau produse, care insa isi niveleaza preturile sau practicile comerciale, in asa fel incat sa nu mai existe alternativa. Asemenea practici au fost remarcate in urma investigatiilor intreprinse in acest an de Consiliul Concurentei, in vestul tarii, la o serie de unitati bancare care, potrivit directivelor impuse la nivel central, practicau toate vanzarea la pachet a unor produse ("bancile isi obliga clientii care doresc sa contracteze un imprumut sa-si deschida si un cont curent la banca respectiva sau sa isi faca o asigurare", se specifica in raportul Consiliului Concurentei) si, datorita posibilitatilor reduse de mobilitate a clientilor, mod
