Principalul dezavantaj al cartierului este lipsa infrastucturii. Preţurile în scădere atrag însă cumpărătorii din oraşul de pe malul Cibinului. Pe şantiere se lucrează de zor. Chiar dacă accesul în cartier se poate face doar cu tractorul, agenţii imobiliari spun că au reuşit să vândă aici.

Cum traversezi Sibiul, la ieşirea spre Alba Iulia, înainte de McDonalds, în partea stângă se întinde cartierul Ştrand. În spatele restaurantului fast-food, un podeţ traversează Şoseaua Alba Iulia.

Pe acolo, trece din când în când, trenul. Pe partea dreaptă, cum ieşi din oraş e casa regelui Cioabă. Pe stânga, mai mare, mai impunătoare, e casa împăratului Iulian. Această „podoabă arhitecturală" face parte din elementele panoramei pe care o poţi avea de la geamul unora dintre blocurile noi din cartierul Ştrand.

Primele blocuri nou construite din cartier au fost dezvoltate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe(ANL) imediat după anul 2000. O parte dintre angajaţii diverselor instituţii publice s-au mutat aici dintr-un exces de modestie. Chiar dacă aveau salarii consistente, nu au vrut să facă mare caz din asta, ci mereu s-au considerat cazuri sociale, iar autorităţile i-a tratat ca atare.

Dezvoltatorii imobiliari au luat cu asalt această zonă imediat după anul 2002, când s-a promovat intenţia de dezvoltare a zonei respective. Numărul mic de oferte de terenuri cu suprafeţe mai mari din interiorul oraşului a orientat mulţi cumpărători spre aceasta zonă. „Aşa s-a născut Ştrand II", povesteşte Daniel Negrea, directorul agenţiei Immoland.

Muncă din plin

Imediat lângă blocurile ANL mai mulţi muncitori descarcă saci cu mortar dintr-un camion. Se lucrează la finisaje. În faţa unuia dintre blocurile noi un muncitor, cu o ţigară agăţată în colţul gurii, montează pavajul. Aici sunt două clădiri total diferite ca arhitectur